Social

Legea privind starea de asediu și de război oferă garanții de securitate. Oficial de la Ministerul Apărării, la Moldova 1: „Neutralitatea nu înseamnă să lași un război să-ți intre în casă”

Proiectul de lege privind regimul stării de asediu și de război urmărește să delimiteze responsabilitățile instituțiilor în situații de criză majoră, pe fondul amenințărilor de securitate regională. Noul act normativ nu extinde puterile autorităților, ci introduce garanții legislative și prevederi adaptate inclusiv războiului hibrid, susține secretarul de stat de la Ministerul Apărării, Ghenadie Cojocaru.

Inițiativa elaborată de Ministerul Apărării și înregistrată la Cancelaria de Stat, urmează să treacă prin procedurile de avizare și consultare publică înainte de a ajunge în Parlament. Oficialul precizează că noul proiect trebuie să stabilească acțiunile în condiții de criză militară.

„Această lege vine să aducă claritate, să delimiteze sarcinile autorităților și să arate foarte clar ce au de făcut. Pentru că să acționezi într-o stare de asediu și de război, înseamnă să acționezi într-un regim de maximă responsabilitate. Nu există o responsabilitate mai mare a autorităților Republicii Moldova față de cetățenii săi decât într-o stare de asediu și de război. Să fiu clar. (...) În joc este pusă suveranitatea și integritatea teritorială și libertatea noastră”, a declarat secretarul de stat, responsabil de domeniul politicii de apărare, Ghenadie Cojocaru, la emisiunea „În Context” de la Moldova 1.

Întrebat despre diferențele față de cadrul legal existent, oficialul a pus accentul pe garanțiile oferite cetățenilor și pe controlul parlamentar, nu pe extinderea atribuțiilor instituțiilor.

„Dacă m-aș fi întrebat care este cuvântul care caracterizează acest proiect de lege în raport cu ce avem din 2004, acesta este «garanții», nu puteri adiționale sau suplimentare. Parlamentul are mecanismele necesare pentru a controla autoritățile”, a afirmat Ghenadie Cojocaru.

O lege din 2004, adaptată la noile riscuri

Potrivit oficialului de la Ministerul Apărării, necesitatea actualizării cadrului normativ este determinată atât de schimbările legislative din ultimii ani, cât și de deteriorarea situației de securitate din regiune, în special după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

„Nimeni nu vorbește despre faptul că o lege care reglementează regimurile stării de asediu și război în Republica Moldova există și este aprobată începând cu anul 2004. Deci, de mai bine de 22 de ani noi avem această lege. Între timp s-au schimbat multe lucruri atât în cadrul legislativ al Republicii Moldova conectat la situația de securitate, cât și situația de securitate în sine s-a înrăutățit dramatic, fără precedent de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial la noi în regiune — mai bine zis, în țara vecină, cu care avem o frontieră comună de mai bine de 1.200 de kilometri. Mă refer la războiul nemilos pe care îl duce Rusia împotriva Ucrainei. Toate aceste lucruri au stat la bază, dar nu doar ele”, a explicat Ghenadie Cojocaru.

Un alt motiv invocat este modificarea legislației privind gestionarea situațiilor de criză. Potrivit oficialului, componenta referitoare la starea de urgență a fost scoasă din legea din 2004 și transferată într-un act normativ separat, ceea ce a impus revizuirea prevederilor rămase.

„Factorii cumulați care ne-au obligat pe noi, cei de la Ministerul Apărării, să venim cu un proiect de lege care să completeze legislația actuală — în vigoare de mai bine de două decenii — s-au acumulat pe parcursul ultimilor 3–4 ani. În primul rând, această lege se numea, la momentul aprobării din 2004, Legea privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, stări prevăzute în Constituție. Anul trecut, componenta de urgență a fost exclusă din această lege, fiind trecută într-un act normativ nou, Legea 248 privind managementul crizelor. (...) După excluderea acestei componente, practic, legea a fost trunchiată”, a precizat secretarul de stat de la Ministerul Apărării.

Cojocaru afirmă că inițiativa are la bază și concluziile unei evaluări a cadrului legal, inclusiv observațiile privind necesitatea unor mecanisme mai eficiente de control parlamentar asupra autorităților.

„Sarcina mea, ca secretar de stat responsabil pentru politici de apărare, și a colegilor mei a fost să punem în aplicare toate acele concluzii ale raportului de evaluare al Parlamentului, să venim cu un proiect de lege care să corespundă atât cadrului legislativ național, cât și situației de securitate din regiune”, a declarat oficialul.

Atacurile hibride impun temeiuri legale mai clare

În opinia reprezentantului Ministerului Apărării, riscurile actuale nu se limitează la un atac militar convențional. Incidentele din ultima perioadă ridică întrebări privind condițiile în care autoritățile pot declara starea de asediu sau de război. Deciziile trebuie să aibă o bază juridică bine definită.

„Este în spate cineva care conduce aceste operațiuni de atac cibernetic, de a lovi infrastructura energetică la care suntem conectați prin care vine energia din Ucraina în Republica Moldova, precum și incidentele cu drone și survolările neautorizate. (...) Toate lucrurile astea se întâmplă. Au fost declarate aceste stări până acum? Nu au fost. Pentru că este necesar să existe temeiuri clare”, a subliniat Ghenadie Cojocaru.

Proiectul nu prevede mobilizarea forțată a cetățenilor

Referindu-se la obligația constituțională de apărare a țării, secretarul de stat a respins ideea că proiectul ar introduce mecanisme de constrângere a cetățenilor pentru a-i determina să participe la apărare.

„Acest proiect de lege nu vorbește despre pârghii care să aducă pe cineva cu forța. Nu există așa ceva. Haideți să deschidem proiectul de lege: nimeni nu intenționează și nici nu avem cum să o facem”, a declarat Ghenadie Cojocaru.

Neutralitatea nu înseamnă renunțarea la dreptul de a cere ajutor

Cu referire la neutralitatea Republicii Moldova, oficialul a explicat că statutul de stat neutru exclude aderarea la alianțe militare și staționarea permanentă a trupelor străine, dar nu și o renunțare la posibilitatea de a solicita sprijin.

„Neutralitatea, în cele mai simple cuvinte, spune în felul următor: nu ai voie să faci parte dintr-o alianță. Adică, dacă ești atacat, nu va veni nimeni să fie alături de tine în respingerea agresiunii, pentru că nu ești parte dintr-o alianță, așa cum sunt cei 32 de membri ai Alianței Nord-Atlantice. (...) Articolul 11 din Constituție îl respectăm cu sfințenie, spune în felul următor: nu ai voie să fii parte din alianță și nu ai voie să ai trupe străine, care permanent staționează. Deci, pentru cetățenii noștri, neutralitatea, mai simplu spus, înseamnă că tu nu te alături unui război străin. Dar tot neutralitatea nu înseamnă că lași acel război străin să intre la tine în casă. Deci, dacă noi suntem neutri și totuși vedem că un potențial agresor în ziua de astăzi nu respectă neutralitatea și nici nu ține cont de ordinea internațională, de dreptul internațional, atunci, cel puțin, îți lași o portiță ca să ceri ajutor”, a afirma toficialul la postul public de televiziune.


Acordurile de cooperare militară cu România și Ucraina, precum și modernizarea cadrului legislativ în domeniul apărării urmăresc consolidarea capacităților de securitate și apărare ale Republicii Moldova, susțin autoritățile. Opoziția, în special formațiunile proruse, acuză guvernarea că ar pregăti implicarea țării într-un conflict armat.

Experții consultați de Teleradio-Moldova consideră că măsurile întreprinse de Ministerul Apărării sunt esențiale pentru consolidarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova, în contextul riscurilor tot mai mari de securitate generate de acțiunile Federației Ruse. În lipsa unor garanții internaționale de securitate, Republica Moldova trebuie să investească în propriile capacități de apărare, inclusiv în protecția spațiului aerian.

Acordul încheiat recent cu Ucraina, care prevede accesul Republicii Moldova la tehnologii testate, inclusiv la echipamente de interceptare a dronelor și la informații privind producerea acestora, precum și acordul cu România, prin care Armata Națională urmează să primească 62 de camioane militare, au stârnit critici din partea unor politicieni din opoziție și a susținătorilor acestora.

Totodată, proiectul de modificare a legislației privind instituirea stării de asediu sau de război a alimentat criticile opoziției, care acuză guvernarea că ar pregăti țara pentru implicarea într-un conflict militar.

Documentul stabilește noi reguli pentru instituirea stării de asediu și a stării de război, inclusiv în cazul unor amenințări hibride grave la adresa securității naționale.

Documentul prevede că, în asemenea situații, autoritățile ar putea impune restricții de circulație, dispune evacuarea populației din zonele de risc și rechiziționa bunuri private, cu plata despăgubirilor prevăzute de lege.

De asemenea, organizarea alegerilor și a referendumurilor ar putea fi suspendată pe durata regimului excepțional.

O altă prevedere vizează cetățenii aflați peste hotare care sunt supuși obligațiilor de mobilizare și care ar putea fi obligați să revină în țară, dacă primesc un ordin de chemare.

Autoritățile precizează că aceste măsuri nu ar intra automat în vigoare odată cu adoptarea legii, ci ar putea fi aplicate doar în condițiile instituirii regimurilor excepționale și potrivit procedurilor legale.

CITIȚI ȘI:

Violeta Viliant

Violeta Viliant

Autor

Citește mai mult