Usturoiul moldovenesc, greu de vândut. Producătorii, afectați de importuri și lipsa piețelor de desfacere

Usturoiul moldovenesc este căutat în piețe, dar producătorii spun că întâmpină dificultăți atunci când vine vorba de vânzarea recoltei. Prețurile mai mici ale produselor de import și lipsa unor piețe sigure de desfacere îi împiedică să concureze cu importatorii și îi descurajează să-și extindă culturile. În aceste condiții, deși Republica Moldova produce peste 8.000 de tone de usturoi pe an, continuă să importe, iar exporturile sunt aproape inexistente. Autoritățile spun că asocierea agricultorilor ar putea schimba situația.
Anul trecut, agricultorii din Republica Moldova au recoltat aproximativ 8.2 mii de tone, în timp ce moldovenii consumă aproape 10 mii de tone pe an. Diferența este acoperită prin importuri, în special din China, Egipt și Kîrgîzstan.

Gheorghe Scutaru cultivă usturoi și ceapă în satul Tohatin. Fermierul spune că cea mai mare problemă nu este creșterea culturii, ci vânzarea recoltei.
„Principala problemă pe care noi o avem sunt prețurile la marfă și piața de desfacere. Suntem o țară mică, nu putem coopera, nu putem ieși la piețele mai mari, doar din cauza cantității de marfă pe care noi o avem. Marii procesatori de mezeluri, murături cumpără usturoiul importat. Este cu mult mai ieftin”, susține Gheorghe Scutaru.

Fermierul își vinde usturoiul în special în piețele din țară și are câteva contracte cu mici producători. Nu vrea însă să reducă prețul, pe care îl consideră justificat de cheltuielile de producție.
„La noi, totuși, sinecostul unui kilogram necesită persoane care lucrează, care în toată ziua trebuie remunerate și usturoiul necesită foarte mult lucru manual”, a spus fermierul.
La Piața Centrală din capitală, usturoiul moldovenesc predomină pe tarabe, iar cumpărătorii caută în special produsul autohton, pe care îl procură direct de la producători.
„Acesta e al meu, de la mine de acasă. Da, moldovenesc. Moldovenii care și cui îi place, dacă vrea să ia de acela, îl ia, dacă vrea de acesta - atunci acesta. - Cum a fost producția în acest an? - Foarte bună. Minunat!”, a spus o comerciantă.
„- Avem usturoi de la nord, de la Dondușeni. - Totul este moldovenesc? - Da, se vede după el, că e vânăt”, a afirmat alt vânzător.

„Al nostru nu poate să fie mai ieftin, dar măcar e mai bun, mai sănătos”, a spus o cumpărătoare.
„Peste tot se folosește chimia, când îl crești pe al tău, acela știi că e natural”, a comentat un cumpărător.
„În usturoiul de acolo se adaugă tot ce ai noștri nu pun, tot felul de îngrășăminte”, a spus altă cumpărătoare.
Autoritățile spun că producția ar putea crește dacă agricultorii s-ar asocia în grupuri de producători. Astfel, ar putea aduna recolte mai mari, negocia mai ușor cu procesatorii și accesa piețe externe.
„Tendința este spre creștere, în partea de producere și în partea de suprafețe. Ceea ce ne-ar duce la gândul că pe viitor, inclusiv prin politicele de subvenționare, producătorii agricoli vor începe să producă usturoi în sensul exportului, chiar dacă asta ar fi luat din necesarul de consum intern”, a declarat secretarul de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban.
Deocamdată, Republica Moldova nu reușește să valorifice acest potențial pe piețele externe. În 2024, a exportat doar 220 de kilograme de usturoi, iar anul trecut nu a vândut niciun kilogram peste hotare.
CITIȚI ȘI: