Eurodeputat: R. Moldova ar putea beneficia de miliarde de euro din fondurile europene de preaderare pentru 2028–2034

Republica Moldova ar putea beneficia, începând cu următorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028 - 2034, de fonduri europene de preaderare, iar Bruxellesul discută inclusiv majorarea cu 10% a fondului european destinat extinderii, a anunțat, pe 13 mai, eurodeputatul român Siegfried Mureșan, președintele delegației Parlamentul European pentru relațiile cu Chișinăul.

Protejarea flancului estic, care oferă umbrelă de securitate și R. Moldova, prioritate a NATO reafirmată la Summitul B9

Protejarea flancului estic, care oferă umbrelă de securitate și Republicii Moldova, este o prioritate a NATO, potrivit șefilor de stat și înalților oficiali reuniți, pe 13 mai, la cel de-al unsprezecelea Summit București 9. În acest context, țara noastră ar putea beneficia de sporirea sprijinului pentru securitatea sa cibernetică și modernizarea armatei, susțin experții.

R. Moldova, menționată în Declarația comună a summitului B9 de la București: Parteneriate strategice și cooperare aprofundată între NATO și UE

Cooperarea dintre Alianța Nord-Atlantică (NATO) și Uniunea Europeană (UE) va fi aprofundată, iar parteneriatele strategice vor fi intensificate, inclusiv cu parteneri-cheie precum R. Moldova. Angajamentele sunt stipulate în Declarația comună semnată de liderii prezenți la summitul B9, care a avut loc pe 13 mai la București. Semnatarii documentului se pronunță pentru o pace justă și durabilă în Ucraina, precizând că Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității aliaților. Reprezentantul Ungariei s-a abținut de la semnarea declarației.

Politolog, despre summitul B9: România trebuie să-și asume rolul de lider în regiune, transformând sprijinul pentru R. Moldova în garanție de securitate

Reuniunea formatului București 9 (B9) pune pe masa liderilor regionali necesitatea unei resetări strategice. România ar trebui să își recapete influența în arhitectura regională și să transforme retorica diplomatică de sprijin pentru Chișinău într-o garanție de securitate, afirmă politologul Cătălin Gabriel Done.

„MAN a devenit o anexă a Primăriei Chișinău”, iar funcționarii ar fi supuși presiunilor: Cum răspunde primarul Ceban acuzațiilor Irinei Gutnic

Irina Gutnic, demisă recent din funcția de viceprimar al capitalei, acuză „un sistem” de administrare lipsit de transparență în cadrul Primăriei Chișinău și anunță că va depune un denunț la organele de drept pentru „abuz de putere”. Totodată, Gutnic va contesta în instanță decizia primarului capitalei, Ion Ceban, de a o revoca din funcție. În replică, primarul afirmă că nu va răspunde „unei doamne supărate că nu mai are funcție”.

Summitul B9 de la București | Președintele României: „O oportunitate să reafirmăm sprijinul pentru R. Moldova și Ucraina”

Lideri din 15 țări, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-au reunit la București, în cadrul Summitului Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice. Evenimentul este co-prezidat de președintele României, Nicușor Dan, și liderul polonez, Karol Nawrocki. Summitul este o oportunitate pentru un bilanț al implementării angajamentelor privind NATO, dar și pentru a reafirma sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova, a evidențiat șeful statului român.

„Soldații mor pe timp de pace”: MAN cere demisia ministrului Apărării. Nosatîi: „Ar fi o lipsă de responsabilitate să plec acum”

Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN) cere demisia ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, după incidentul dintr-o unitate militară din Cahul, soldat cu moartea unui băiat de 16 ani și rănirea unui militar în termen cu vârsta de 18 ani. Formațiunea condusă de Ion Ceban susține că acesta nu este un caz izolat, ci dovada unei gestionări defectuoase a sistemului militar. În replică, ministrul anunță că nu-și va da demisia până la finalizarea anchetei.

Un ambasador rechemat și un nou secretar de stat la MAE: Decizii aprobate de Guvern

Serghei Mihov, desemnat ambasador al Republicii Moldova în Japonia, își încetează, din 15 mai, activitatea în funcția de secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Diplomatul va fi înlocuit la minister de Corina Călugăru, care a activat în calitate de ambasador cu misiuni speciale în cadrul MAE.

Reuniune „2+2” CoE–OSCE la Chișinău: Liderii europeni se întâlnesc în cadrul unei vizite oficiale de rang înalt

Președintele în exercițiu și secretarul general al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Ignazio Cassis și Feridun Sinirlioğlu, vor efectua, pe 14 și 15 mai, o vizită oficială în Republica Moldova.

Start comun, parcurs separat: Igor Grosu spune că R. Moldova ar putea fi decuplată de Ucraina după deschiderea negocierilor de aderare

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, admite că Republica Moldova ar putea fi decuplată de Ucraina după deschiderea politică a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Potrivit oficialului moldovean, totul depinde de viteza cu care statele candidate vor implementa reformele necesare. Declarațiile au fost făcute la Forumul de Securitate de la București, în cadrul panelului dedicat extinderii UE.

Igor Grosu, la București: R. Moldova are nevoie „de o Românie predictibilă”

Moldova și România „au nevoie una de cealaltă” într-o Europă în care securitatea, stabilitatea și dezvoltarea „nu mai pot fi privite separat”, cele două state fiind legate „printr-o relație specială”, precum și printr-un „parteneriat puternic, construit pe încredere, respect reciproc și obiective comune”. Declarația îi aparține președintelui Parlamentului, Igor Grosu, și a fost făcută după întrevederea avută pe 12 mai, la București, cu președintele României, Nicușor Dan.

Președintele Parlamentului, despre reintegrarea regiunii transnistrene: „Prețul e foarte mare”

Reintegrarea regiunii transnistrene va necesita resurse financiare considerabile, iar autoritățile de la Chișinău mizează atât pe contribuțiile interne, cât și pe sprijinul partenerilor externi, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit acestuia, o primă contribuție pentru viitorul fond de convergență destinat raioanelor de est ale Republicii Moldova există deja și provine din resursele oferite anterior de Uniunea Europeană pentru gestionarea crizei energetice din stânga Nistrului.